Modelul de cooperare al Strategiei presupune o abordare de tip bottom-up, prin inițierea de proiecte de către autorități centrale, regionale și locale, societatea civilă, mediul universitar și academic, mediul de afaceri, aceste propuneri fiind  ulterior discutate și eventual aprobate în cadrul grupurilor directoare aferente fiecărui domeniu prioritar al Strategiei. Finanțarea proiectelor aprobate este facilitată de coordonatorii de arii prioritare tematice.

Creată inițial sub imperativul „celor trei nu” – fără noi fonduri, fără noi instituții şi fără noi reglementări – Strategia Dunării a fost pusă în fața provocării de a se adapta pentru a-şi asigura modul de implementare a proiectelor prin valorificarea fondurilor europene existente.

La nivel european, guvernanţa Strategiei se realizează prin:

a. Consiliul Uniunii Europene şi Grupul de funcţionari la nivel înalt (High level group) al Consiliului UE, care asigură orientarea politică generală;

b. Comisia Europeană (DG Regio), care are rol de coordonare a politicilor, monitorizare, raportare şi evaluare;

c. Danube Strategy Point – Punct Focal pentru Asistenţă Tehnică, creat pentru a îmbunătăţi guvernanţa Strategiei, prin intensificarea şi consolidarea cooperării între entităţile participante la SUERD;

d. Coordonatorii naţionali, care asigură coordonarea naţională şi propun aspecte practice ale activităţii;

e. Coordonatorii Ariilor prioritare şi Grupurile directoare, care asigură implementarea acțiunilor și identificarea proiectelor, care pun în aplicare Planul de Acţiuni al Strategiei.

 

Coordonarea activităților la nivel național:

Guvernul României a adoptat Hotărârea nr.462 din 28 iunie 2018 privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel național a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Documentul stabilește guvernarea strategiei la nivel național și modul de funcționare și asigurare a coordonării procesului de implementare, prin următoarele structuri:

a) Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de  președinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate  de președinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de vicepreședinte, cu o participare largă de actori cu responsabilități și interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;

b) Grupul de Lucru Interministerial, organism de lucru fără personalitate juridică, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, cu rolul de a contribui la elaborarea pozițiilor naționale și a documentelor de planificare strategică, respectiv a informărilor și rapoartelor periodice cu privire la stadiul implementării obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;

c) Instituţia Coordonatorului Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, având o structură organizatorică subordonată;

d) Consiliul Consultativ, cu participarea reprezentanților administrației publice centrale și locale, ai mediului de afaceri, academic și asociativ, cu rol de sprijinire și consiliere a Grupului de Lucru Interministerial, inclusiv în pregătirea Forumurilor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și a altor reuniuni de importanță majoră.

Prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii și Identității Naționale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării și Inovării; Ministerul Educaţiei Naționale; Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.

La nivel național, pentru exercitarea atribuțiilor de coordonare a SUERD, MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, colaborează instituțional cu celelalte ministere de resort, care au responsabilități în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul ariilor prioritare ale SUERD. Sprijinirea implementării SUERD se face prin Grupul de Lucru Interministerial (GLI) pentru implementarea SUERD, care reprezintă un organism de lucru aflat sub coordonarea MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, și care are obiectivul de a dezbate evoluțiile relevante la nivel european, macroregional și național cu incidență asupra SUERD, respectiv de a identifica și decide asupra modalităților concrete de implementare a SUERD și de a contribui la elaborarea pozițiilor naționale și a documentelor de planificare strategică privind SUERD.

MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, poate convoca Consiliul Consultativ SUERD, care are rolul de a sprijini și consilia (prin reprezentanții mediului de afaceri, mediului academic și ai societății civile) GLI SUERD și poate organiza Forumul Național SUERD, important cadru de dezbateri și decizii, cu rol de orientare strategică, al cărui obiectiv principal îl reprezintă stabilirea prioritaților și liniilor de acțiune ale României în procesul de implementare a SUERD la nivel național, macroregional și european.

Coordonatorul naţional SUERD este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe şi al ministrului delegat pentru afaceri europene și exercită următoarele atribuții:

a) asigurarea reprezentării României la reuniunile coordonatorilor naţionali SUERD, precum şi la alte reuniuni organizate în cadrul guvernanţei SUERD sau legate de alte strategii macroregionale ale UE;

b) coordonarea elaborării şi aprobarea poziţiilor naţionale privind SUERD în toate formatele relevante;

c) monitorizarea activităţilor coordonatorilor de arii prioritare SUERD şi reprezentanţilor României în grupurile directoare ale ariilor prioritare SUERD, în vederea implementării obiectivelor din planul de acţiune al SUERD, prin mijloace precum: reuniunile GLI SUERD, schimb de documente, rapoarte, diverse solicitări punctuale;

d) sprijinirea şi coordonarea participării reprezentanţilor instituţiilor şi autorităţilor publice din România la forumul anual SUERD şi la celelalte reuniuni SUERD;

e) solicitarea de la instituţii şi autorităţi cu responsabilităţi în implementarea SUERD a rapoartelor cu privire la participarea la reuniuni cu relevanţă SUERD, precum şi a informaţiilor actualizate vizând stadiul implementării planului de acţiune SUERD pe fiecare arie prioritară SUERD, a inventarului proiectelor iniţiate şi implementate, precum şi a eventualelor deficienţe întâmpinate în activitatea de punere în aplicare a SUERD la nivelul ministerelor sectoriale şi a soluţiilor pentru remedierea acestora;

f) menţinerea dialogului cu reprezentanţi ai instituţiilor academice, asociaţiilor profesionale şi structurilor societăţii civile, precum şi ai administraţiei publice centrale sau locale cu privire la domeniile de competenţă, în vederea identificării de proiecte şi acţiuni SUERD;

g) participarea, în nume propriu sau prin delegaţi, în calitate de membru sau observator, la reuniunile, la nivel naţional, pentru implementarea SUERD, cum ar fi comitetele de monitorizare a programelor operaţionale sau alte programe cu fonduri europene;

h) convocarea GLI SUERD, precum şi a Forumului naţional SUERD;

i) convocarea, după caz, a unor reuniuni tematice, cu participarea reprezentanţilor ariilor prioritare SUERD, a reprezentanţilor societăţii civile şi a mediului de afaceri privind măsurile necesare în vederea impulsionării implementării obiectivelor SUERD;

j) realizarea evaluărilor semestriale ale stadiului implementării SUERD şi formularea propunerilor adresate ministrului delegat pentru afaceri europene referitoare la consolidarea activităţii SUERD.